Home » Interviuri » Liviu Balanici trage un semnal de alarmă privind viitorul agriculturii românești

Liviu Balanici trage un semnal de alarmă privind viitorul agriculturii românești

Agri-events.ro: De ce ați ales să deveniți membru fondator al Clusterului AgroFerma?

L.B.:Clusterul AgroFerma este manifestarea solidarității dintre fermierii din regiune, deoarece numai prin implicarea noastră, alături de toate autoritățile, alături de Consiliul Judeațean, de Apele Române, de Agenția de Mediu, de ANSVSA, de instituții de învățământ, de primăriile locale din regiunile în care ne desfășurăm activitatea, vom putea ajuta la dezvoltarea zonei. Acestea sunt autoritățile care ar trebui să discute cu noi și împreună să vedem care sunt problemele reale. Numai astfel, prin transparență și dezbatere în sectorul respectiv, putem avea o strategie comună prin care să punem în acord toate solicitările fermierilor.

Dacă discutăm de zona noastră, în nord-estul țării, noi am decis să facem un cluster regional. Regiunea noastră nu poate fi ușor comparată cu alte regiuni ale țării. Nu ne putem compara, de exemplu, cu zona de sud unde se găsesc facilitățile oferite de apropierea de portul Constanța, ceea ce face ca diferența de preț să fie de aproximativ 30 de euro la tona de îngrășământ. Ori, dacă eu platesc 30 de euro mai mult la tona de îngrășământ, întotdeauna la vanzarea produselor noastre am deficit, aceasta în condițiile unei piețe puternic concurențiale. În zona de Nord-Est, noi nu avem infrastructură, nu avem procesare și avem în schimb aceste costuri la transport, la inputuri și, deci la produsele finite.

În condițiile în care noi nu dezbatem, pe sector, costuri și date concrete, și fiecare se exprimă individual, așa cum crede de cuviință, nu vom obține o strategie coerentă care să raspundă problemelor concrete din fiecare sector în parte. În business, costurile sunt cele mai importante. Din acest motiv consider că autoritățile statului ar trebui să acorde atenție dialogului serios cu fermierii, pentru că suntem implicați direct în economia țării.

În această etapă de dezvoltare, noi nu putem concura pe piețele internaționale, nici cu Statele Unite, nici cu țări din Uniunea Europeană care au avut o evoluție diferită, au primit finanțare înaintea țării noastre, au făcut investiții și au dezvoltat strategii.

Puterea fermelor românești nu se poate compara cu cea a multinaționalelor care au acaparat piața, care procesează cantități enorme, deșin tehnologii super avansate.  Fermierii români, fiecare individual nu poate realiza aceste investiții. Noi nu avem logistica multinaționalelor, nu avem departamentele lor, de la departamentul de resurse umane, până la cel de vânzări, ne lispesc soluțiile financiare care la aceste companii multinaționale sunt foarte bune, gândite  pe termen lung, la fel și strategiile lor de marketing.

Dacă nu reușim să coagulam fermierii și să facem fabricile noastre, la fel de mari, nu avem nicio șansă în negociere, nu putem obține aceleași costuri ca multinaționalele care detin know – how, iar la tehnologie sunt cu mult înaintea noastră.

Noi, nu avem în România junici, importam cam tot ce există într-o fermă, de la animale până la echipamente.

În ultimii trei ani, din cauză că vaâzarea produselor a fost sub prețurile de producție, fermierii au fost nevoiți să-și sacrifice animalele.

Prin înfiintarea Clusterului AgroFerma, încercăm să compensăm și acest neajuns și să cream inclusiv un spațiu pentru carantina animalelor.

Noi, fermierii trebuie să fim uniți pentru că în Romania nu există o strategie de țară care să ajute fermierii.

Există, în schimb o lipsă de informare la nivelul fermierilor, nu pentru că ei nu și-ar dori acest lucru, ci dintr-o lipsă de informare în general, dintr-o lipsă de organizare în cooperative și asociații. Suntem la limită cu această organizare! Noi, fermierii dorim să ne asociem, dar cadrul legal nu este reglementat cum se cuvine, nu avem legea cooperativelor, nu avem absolut nimic care să ne susțină în aceste demersuri, însă în forumurile decizionale și legislative doar se povestește că avem frustrări comuniste. În realitate, în nicio țară nu s-a reușit punerea împreună a oamenilor, fără reglementări și fără crearea cadrului prielnic, prin acordarea de facilități.

Pentru ca regiunea noastră să se dezvolte cât mai bine mă implic cât de mult pot, fapt care este, în fond, tot o investiție pentru că o afacere în agricultură merge cu atât mai bine cu cât întreaga zonă este prosperă.

Agri-events.ro: Ce exemple din alte țări ar putea fi luate ca reper?

L.B.: Deocamdata concurența pentru noi, la capitolele lapte și carne, este în Polonia, Slovenia, Cehia. Vecinii noștri sunt mult mai bine organizați, au alocat fonduri mult mai mari, iar subventiile au fost accesate înaintea noastră și, din aceaste motive, ei astăzi produc laptele la un preț cu 20 – 30 % mai scazut decât noi.

Pe zona de reproducere sunt cu mult înaintea noastră și deja au material seminal și tauri din genetica lor.

Pe zona nutriției, au firmele lor naționale, cu specialiști foarte bine pregătiți, au laboratoare unde își fac foarte bine analizele, cercetarea este alături de fermieri, asociațiile sunt alături de fermieri pentru controlul oficial al producției și registrul genealogic. În aceste țări, pentru fiecare rasă există o singură asociatie și o singură federație, cu alte cuvinte, există câte o singură strategie de dezvoltare pentru fiecare rasă. Nu poți să faci mai multe programe de ameliorare pentru o rasă. Împreună cu ANZ și noi ar trebui să procedăm la fel.

În statele vecine se vorbește de ameliorare în fermele cu de la 50 de capete de animale în sus. Unde sunt 5-10 vaci în ferma, nu poți vorbi de ameliorare.

Dacă în alte țări, atunci când ne referim la condițiile de mediu, vorbim despre diverse tipuri de sprijin pentru fermieri, pentru stațiile de biogaz, de exemplu, despre România se poate spune că este singura țară care are doar cerințe ce se impun fermierilor și amenzi.

Mai frustant decat atât este faptul că aceste politici și norme se aplică preferențial. De exemplu, dacă la noi în fermă curge o căldare de gunoi, suntem amendați. Însă, peste gard sunt aruncate tone de gunoi de către gospodării și fermele mici.

Agri-events.ro: Ce considerați că frânează dezvoltarea afacerilor din agricultură?

L.B.: Transparența, lipsa dezbaterilor concrete, pe sector, echitate în aplicarea politicilor pentru fermierii mici și cei mari.

Suntem într-o piață unică, puternic concurențială și noi nu avem politici reglementate serios, în ton cu realitatea.

Pentru a le avea, trebuie să vedem care sunt nevoiele reale, practic să se adune toate autoritățile necesare și să facă dezbateri pe sectoare, fără frustrări și fără supărare, să discutăm transparent și să facem politici serioase și reale, nu gândite dintr-un birou, de către cineva care nu știe bine cum arată vaca.

Sunt lucruri pentru care este nevoie de bani, de investiții, dar și lucruri care nu necesită neaparat bani, sunt simple reglementari.

Noi, cei care plătim toate taxele către stat, suntem în momentul de față dezavantajați de lipsa acestor reglementări și nu înțelegem de ce.

Agri-events.ro: Ce perspective credeți că poate avea această situație?

L.B.: Politica care a fost facută pentru fermele mici a fost dezastruoasă și a facut ca în aceste ferme să fie tăiate cele mai multe animale, aproape un milion de capete, pentru că fermierii mici, orice ar face, nu au cum să producă la nivelul fermelor din țări ca Ungaria. Aici trebuie tras cel mai mare semnal de alarmă, pentru că vom ramâne fără zootehnie, dacă vom continua sacrificările de animale.

Dacă politicile vor continua în această direcție, fermierii vor merge în pierdere și își vor închide porțile. De aici, se creează un efect negativ în lanț, întrucât suntem în strânsă legătură cu băncile, cu producătorii, cu furnizorii și cu procesatorii. Cei care fac legile nu au o ancoră în realitate, iar agricultura românească este într-un mare pericol de a fi preluată de companii străine care vor face profit, dar nu pentru noi.